Atelierul de scriere a proiectelor de dezvoltare comunitară a fost organizat cu participarea a peste 60 de tineri și tinere

În contextul lansării celei de-a XXV-a runde de granturi mici a Programului ,,Fondul pentru Tineri Ialoveni”, la 10 și 18 septembrie 2022, în sala mare de ședințe a Consiliului Raional Ialoveni, s-a desfășurat Atelierul de scriere a proiectelor de dezvoltare comunitară, organizat de administrația raionului Ialoveni și Asociația Obștească ,,Eco-Răzeni”, pentru tinerii și tinerele care au dorința de a participa la concursul de proiecte din cadrul acestei runde de toamnă.

La instruirea din 10 septembrie 2022 au participat activ circa 42 de tineri și tinere (11 băieți și 31 de fete), care reprezintă grupurile de iniţiativă civică, consiliile elevilor și consiliile locale de tineret din 11 localități ale raionului: Ialoveni, Răzeni, Costești, Bardar, Gangura, Puhoi, Țipala, Horești, Ruseștii Noi, Suruceni și Cărbuna.

De asemenea, în cadrul atelierului ce-a avut loc la data de 18 septembrie 2022, s-au implicat ingenios 63 de participanți (14 băieți și 49 de fete) din grupurile de iniţiativă civică, consiliile elevilor și consiliile locale de tineret din 12 localități ale raionului: Ialoveni, Răzeni, Costești, Bardar, Văsieni, Gangura, Puhoi, Țipala, Horești, Ruseștii Noi, Suruceni și Cărbuna.

Prin jocuri energizante, interactive şi activităţi de educaţie non-formală participanții și participantele, împreună cu moderatorii – Sergiu Gurău, director executiv A. O. ,,Eco-Răzeni” și Victor Pletosu, specialist principal în domeniul politicilor de tineret, și-au povestit experiența fantastică de voluntariat în implementarea proiectelor de dezvoltare comunitară. Totodată, și-au demonstrat punctele forte ale personalității fiecăruia, abilitățile și cunoștințele care evidențiază rolul fiecărui tânăr și a fiecărei tinere în cadrul unei echipe de proiect.

Tinerii și tinerele au definit ce este voluntariatul și ce este un proiect de dezvoltare a comunității: un set de acțiuni sau activități planificate și desfășurate de o echipă de oameni, ca rezultat al deciziei luate în comun pentru efectuarea unei schimbări pozitive sau îmbunătățiri în comunitate, într-un cadru de timp limitat, conform resurselor disponibile. Dar, sămânța din care răsare ideea de proiect este problema ce îi afectează negativ pe oameni.

Tinerii au parcurs etapele iniţierii şi scrierii unui proiect:
1. Formarea echipei de realizare a proiectului, care poate fi: consiliul local al tinerilor, grupul de inițiativă civică, consiliul elevilor, clubul voluntarilor. O echipă consolidată respectă principiul incluziunii și al egalității de gen (fete și băieți). Echipa are în frunte un lider veritabil. Dacă liderul echipei are vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani, atunci este necesar să fie desemnat un mentor al echipei de proiect. Se permite ca o echipă de proiect să aibă unul sau doi mentori, chiar dacă liderul echipei de proiect are vârsta cuprinsă între 14 – 35 de ani. Este relevant ca în formularul de aplicare să fie descrisă experiența de voluntariat și ce idee unește membrii echipei, spre exemplu, promovarea modului activ și sănătos de viață al tinerilor.

2. Efectuarea sondajului pentru a consulta opinia oamenilor, privitor la ce am putea face cu suma de 15 000 lei pentru comunitate. Pentru a-i ghida le oferim 3 probleme ca oamenii s-o aleagă pe cea mai stringentă. Sondajul este argumentul de ce am ales această problemă, apoi culegem date ce confirmă existenţa problemei și scriem proiectul. În timpul desfășurării sondajului, neapărat vom identifica noi voluntari cointeresați și dornici de a se implica în soluționarea problemei.

3. Efectuarea analizei arborelui problemei este cea mai importantă parte a propunerii de proiect. Fiecare echipă de tineri este antrenată în exercițiul de identificare a cauzelor problemei, precum şi a efectelor ce se vor produce, dacă problema nu va fi soluţionată. Se recomandă să realizăm imagini video / un filmuleț în care oamenii vorbesc despre problema reală ce-i afectează și necesitățile comunității. Problema are față umană.

4. Identificarea celor mai bune soluţii. O metodă de identificare a soluțiilor, în cadrul echipei, este să scriem în limba română sau în engleză, pe google, spre exemplu sintagma ,,proiect de amenajare a parcului” sau în ce domeniu este proiectul, și să dăm la căutare imagini video și foto. Le alegem pe cele mai relevante pentru situația noastră și începem să le analizăm. Dacă suntem creativi în comunicare, cu siguranță, echipa de proiect va genera idei noi.

5. Stabilirea scopului şi a obiectivelor proiectului. Scopul este schimbarea scontată pe care dorim s-o obţinem în rezultatul implementării proiectului. Este soluţia practică a problemei identificate. Obiectivele inteligente sunt pașii de realizare a scopului, și sunt formulate SMART (specifice, măsurabile, realizabile, reale şi limitate în timp), ce derivă din cauzele principale ale problemei.

6. Analiza situaţiei şi inventarierea resurselor: umane, materiale, financiare, de timp și spațiu, munca voluntară, cunoștințele și sfaturile valoroase ale specialiștilor, precum și relațiile de parteneriat cu actorii din comunitate. Analizăm ce resurse avem disponibile și cât trebuie să solicităm. Utilizarea resurselor informaționale (televiziune, radio, ziar local, rețele sociale) pentru mediatizarea activităților atrage atenția cetățenilor și trezește interesul donatorilor, cât și al diasporei de peste hotare.
Proiectul sensibilizează membrii comunității ca să conștientizeze problema ce-i afectează, dacă le explicăm care sunt consecințele nesoluționării ei !

7. Elaborarea planului de acţiuni şi a perioadei de implementare, conform proiectului model.

8. Descrierea activităţilor proiectului. Se recomandă ca proiectele pentru tineri să îmbine armonios utilul cu plăcutul: excursii, jocuri intelectuale, gala talentelor locale, evenimente de celebrare a rezultatelor.

9. Distribuirea clară a responsabilităţilor între membrii echipei de proiect ne asigură succesul.

10. Estimarea costului proiectului şi a devizului de cheltuieli reiese din activitățile planificate și descrise. În bugetul narativ argumentăm necesitatea efectuării procurărilor și vom arăta contribuția financiară a actorilor din comunitate. Proiectul are stabilite rezultate măsurabile, concrete, care ne ajută la întocmirea devizului de cheltuieli.

11. Stabilirea parteneriatelor. Tinerii identifică actorii comunitari – părțile cointeresate care participă direct la implementarea proiectului şi care sunt potenţialii lor parteneri. Le expediază scrisori despre problema identificată, și le comunică că este necesară contribuția partenerilor.
Pentru a construi încrederea între tineri și autoritățile administrației publice locale grupurile de inițiativă civică și consiliile locale de tineret se pot adresa primarului localității și consiliului local ca să planifice și să aprobe, anual, resurse în bugetul local, pentru ca să poată oferi contribuția necesară la implementarea proiectelor realizate de către tineri în cadrul rundelor de granturi ale Programului raional ,,Fondul pentru Tineri Ialoveni”.

12. Argumentarea continuităţii proiectului trebuie dovedită printr-o scrisoare de garanție a actorilor parteneri implicați în realizarea proiectului.

13. Stabilirea titlului proiectului după finalizarea scrierii lui – este cartea de vizită a proiectului. Se recomandă ca titlul să fie scris în limba română.

În cadrul atelierului, tinerii au selectat câte o problemă din comunitățile lor care necesită o rezolvare urgentă. Apoi, au efectuat analiza arborelui problemei cu identificarea cauzelor şi a efectelor ce se vor produce, dacă problema nu va fi soluţionată. Conform matricii cadrului logic (logica intervenției), au transformat, într-un mod creativ, arborele problemei în arborele obiectivelor, găsind soluţii viabile ce exprimă situația îmbunătățită pentru fiecare aspect negativ, prin exerciţii practice de formulare a scopului, a obiectivelor şi descrierea activităţilor corelate cu cauzele secundare ale problemei, precum și rezultatele scontate calitative și cantitative sugerate de efectele primare ale problemei.

Participanţii au fost antrenaţi în completarea rubricilor formularului de aplicare conform Ghidului solicitantului de finanţare, prin exerciţii practice de formulare a scopului, a obiectivelor şi descrierea activităţilor proiectului. Spre exemplu, dacă problema este ,,Parcul central din satul Izvoare nu este amenajat corespunzător şi atractiv pentru desfăşurarea activităţilor de educație non-formală cu tinerii”, atunci identificăm cauzele problemei: parcul nu este dotat cu mobilier stradal, arbori, arbuşti şi flori; lipsa voluntarilor şi indiferenţa tinerilor; lipsa pazei şi supravegherii parcului. Iar dacă problema nu va fi soluţionată, ea va produce unele efecte negative: vor fi limitate activităţile de educație non-fomală şi de petrecere a timpului liber al tinerilor într-un spaţiu prietenos; va scade imaginea şi atractivitatea localității”; parcul central din satul Izvoare va fi total neglijat.

Scopul proiectului este schimbarea pe care dorim s-o obţinem în rezultatul implementării proiectului: ,,Parcul central din satul Izvoare cu suprafaţa de 100 m2 amenajat şi securizat cu participarea tinerilor până la sfârşitul lunii decembrie 2022”. Acest scop poate fi realizat prin obiectivele ce derivă din cauzele principale ale problemei. Obiectivul 1: ,,Înverzirea cu 5 specii de arbori şi arbuşti, inclusiv dotarea cu 10 bănci şi 10 urne a parcului central din satul Izvoare până la finele lunii octombrie 2022”; obiectivul 2: ,,Implicarea a 50 de tineri voluntari pentru a participa la lucrările de amenajare şi de înverzire a parcului central din satul Izvoare până la sfârşitul lunii octombrie 2022”, şi obiectivul 3 ,,Mobilizarea a 5 actori comunitari care contribuie cu resurse la asigurarea pazei şi securităţii parcului din satul Izvoare până la sfârşitul lunii noiembrie 2022”.

Planul de acţiuni, corelat cu cauzele secundare ale problemei, contribuie la realizarea obiectivelor dacă este o descriere detaliată a activităţilor: cum va fi realizată activitatea; când va avea loc, unde şi cât va dura; cine va coordona organizarea ei şi ce materiale sunt necesare; cine sunt partenerii şi rolul acestora; cine sunt beneficiarii şi dacă sunt implicaţi în elaborarea, implementarea şi evaluarea activităţilor proiectului. Exemple de activităţi: organizarea unei ședințe (online) cu actorii din comunitate pentru informarea lor despre acţiunile proiectului; elaborarea unui plan de amenajare a parcului; instalarea a 10 bănci şi a 10 urne în parc; plantarea a 50 de arbori, arbuşti şi flori; repararea şi extinderea aleii centrale din parc; crearea şi consolidarea capacităţilor clubului tinerilor voluntari pentru mediu; organizarea atelierului de instruire a personalului tehnic despre asigurarea supravegherii parcului; informarea şi sensibilizarea instituţiilor publice despre necesitatea îngrădirii parcului.

Prin urmare, tema pentru acasă a participanților este de a ajusta și de a îmbunătăți ideile de proiect pe care le-au început să le elaboreze conform matricii cadrului logic și a modelului de proiect completat, citind atent ghidul solicitantului de finanțare în Runda a XXV – a de granturi mici pentru tineri, care poate fi găsit pe paginile web: www.fondultinerilor.md și www.il.md, după care, vor expedia formularele de aplicare pe poșta electronică a Programului raional ,,Fondul pentru Tineri Ialoveni”: pgm@fondultinerilor.md, până la 24 septembrie 2022.

Tinerii activi și tinerele ingenioase inspiră comunitatea! Grație tinerei generații, plină de creativitate și entuziasm, avem încredere și speranță într-un viitor european !

Suntem profund recunoscători partenerilor consecvenţi: administrația raionului Ialoveni, A. O. ,,Eco-Răzeni” şi Fundaţia Est-Europeană din Moldova pentru generozitatea şi suportul substanțial acordat la desfăşurarea atelierului de instruire.

Pentru conformitate,
Victor Pletosu,
specialist principal în domeniul politicilor de tineret,
Aparatul Președintelui Raionului Ialoveni

Поделиться в соц. сетях

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki